08.10.09

Ce inseamna..
Inseamna multe, mult prea multe lucruri pe care am incercat sa le dau uitarii si la care nu am fost suficient de atenta.
"if it's me reading the signs" .. But it wasn't me.. Pur si simplu mi-a scapat! F..-i!!!
Adevarul? Nimic nu mi s-a intamplat mie..fara sa il fi provocat eu! Ati spune un adevar universal valabil.. sau cel putin aplicabil la marea majoritate (..sau e corect majoritatea si atat.. in fine..). Asa e..toti vorbim la modul general si avem senzatia ca le stim pe toate.. Asta e partea frumoasa, ca acest lucru ne aseamana si ar trebui sa ne apropie si totusi ne indeparteaza si ne face sa ne credem superiori in fata altora.. Mult prea amuzant, dar trec rapid peste asta.
Revenind.. 08.10.09..  8, 10, 9 ... 4,5.. sau mai exact 4 si 1/2 .. 8, 10, 9.. A trecuta o caruta de timp.. Si nu am realizat esentialul: eu am fost cea care a zis stop! eu am fost cea care a incheiat tot, eu am fost..za bitch..
Si in nebunia mea am provocat o alta nebunie si am preferat sa ma consider victima cand de fapt.. Am fost calaul..
Toate semnele au fost fix in fata mea: certuri, dorinta nestapanita sa ne scoatem ochii, comoditatea, lipsurile, nepotrivirile de caracter.. Era clar! Nu era ce trebuia.. Au trecut 3 ani , 4 luni si 10 zile.. Atat mi-a luat sa vad ca eram libera de mult. Atat mi-a luat sa realizez ca e prea mult.
N-ar fi fost timp pierdut daca macar nu as fi repetat in permanenta aceeasi greseala.. Dar am facut fix asta. Mi-am asumat rolul de victima neputincioasa careia cine stie ce cacat a patit, am inceput orice relatie comparand cu minunata relatie (care nu a fost minunata decat 8 luni din 54.. adica doar un pic peste 4% din totalul relatiei). Esec total!! TOTAAAL!
asta chiar ma distreaza..
Cred ca e cea mai mare prostie pe care nici macar nu am mai auzit-o pana acum la altcineva. Oamenii destepti reusesc sa ..move on! Nu si eu ! :))
Ca sa fie totul foarte previzibil si in mod normal si patetic, o sa inchei intr-o nota clasica cu o binemeritata si inteleasa si asteptata concluzie:
Niciodata nu e prea tarziu, doar ca la unii dureaza mai mult :))

Termin intr-o nota vesela cu o piesa care reprezinta mult pt mine (si anume momentul cand am avut revelatia)

Webstock 2011

Program

14.30 – 18.00: Sectiunea SOCIAL MEDIA PROFESSIONALS

Prima intalnirea a practicienilor in social media din Romania va avea loc in cadrul Webstock 2011. Acest micro-eveniment de jumatate de zi va aduce in prim plan o parte din provocarile cu care industria de comunicare se confrunta in social media, studii de caz si un schimb de experienta intre participanti. Este totodata un bun prilej de networking cu comunitatea online locala.

14:30 – 16:00 – Partea 1
VORBITORI
Victor Kapra, Consultant Online
Georgiana Gheorghe, Corporate Communication Manager, Danone Romania
Alexandru Negrea, Social Media Manager, BCR
Monica Jitariuc, Online PR Director, The Practice

16:00 – 16:30: Pauza de cafea

16:30 – 18:00 – Partea 2
VORBITORI

Cristi China Birta, Co-Fondator, Blogal Initiative
Robert Zanescu, Public Relations, Communication, Corporate Affairs and Social Responsibility Director, Bancpost
Maria Olteanu, Head of Client Service, MB Dragan
Adrian Niculescu, Social Media Strategist, ClubV3

 See you there...

silent lucidity

Vechile bucurii au revenit in viata mea :) Printre ele se numara si ploaia.. Si nu mersul prin ploaie sau altceva de genu, ci pur si simplu zgomotul ploii pe pervaz.. Am deschis geamul azi-noapte si am ascultat.. si am adormit cu gandul la ploaie.. si la micile bucurii ..

Viata pentru prima oara!

Poti privi lumea prin ochii unui copil? Da! Copilul din tine. Eu il cunosc; pe copilul din mine. Astazi am fost un pic mai aproape de el. Astazi l-am facut fericit! L-am ajutat sa isi vada visul cu ochii: sa mearga pe bicicleta!
Toata lumea stie sa mearga pe bicicleta, nu? Cel putin asa credem, pentru ca e asa de usor sa mergi pe bicicleta incat totul se poate compara cu el. Cand ceva ni se prezinta a fi simplu, usor, accesibil, ne este comparat cu mesul pe bicicleta.
Eu va spun ca nu e asa de simplu.
De mic copil mi-am dorit o bicicleta. Toata lumea avea. Chiar si fratii mei mai mari. Credeam ca trebuie sa ai o anume varsta ca sa primesti cadou o bicicleta. Si asa am asteptat.. Si am asteptat... Si am trecut de 20 de ani si am realizat ca nu o sa mai primesc bicicleta dorita. Pe parcurs am si uitat ca vreau una. Dar copilul din mine nu a uitat. Mi-a adus aminte din cand in cand de aceasta dorinta 'suprimata' prin vise. Ooo.. si ce vise!! Multe vise in care mergeam cu bicicleta si nu imi era frica de viteza sau de orice altceva. Pluteam.. Ma trezeam, purtam in gand cateva zile sentimentul pe care mi-l lasa visul: libertate! Si totusi nu reuseam sa ma apropii de ea.
De ceva ani(sa fie vreo doi) aceasta dorinta a ajuns in Top 5 ca sa zic asa.. Vroiam sa vad cum e.. Toti prietenii mei mergeau cu bicicleta. Mai ceva ca dragostea patimasa, bicicleta incepuse sa ii imbolnaveasca pe toti cunoscutii mei.
Well, azi pot spune ca a fost prima oara pentru mine.
I did it!!!! Si a fost genial! Am reusit sa imi indeplinesc visul, sa il traiesc si sa ii demonstrez cel mai important lucru: chiar daca unele lucruri sunt batute in cuie si trebuie sa se intample la anumite varste, niciodata nu e prea tarziu si indiferent de ce ti se spune, numai tu stii daca poti sau nu sa faci lucrul respectiv. Trebuie sa vrei, trebuie sa fii realist, trebuie sa stii ce poti si ce nu si ce e cel mai important: TREBUIE SA INCERCI ..
Totul poate fi la fel de minunat, dar daca nu incercam, daca nu trecem noi prin experienta respectiva, nu stim cat de minunat e.

COLINDE: Tudor Gheorghe - Sculati, boieri - Florile dalbe

Prinsa

Am uitat cine sunt. Am uitat ce vroiam sa fac. Am uitat ce planuri imi facusem. Pur si simplu am uitat.. Si m-am trezit cand am ajuns intr-un punct..uitat de lume. Nu stiu unde sunt. Nu stiu incotro sa o iau. Sau ce trebuie sa fac in continuare.
Stiu insa ce mi-ar placea sa se intample si simt cum incep sa imi dau seama ce vreau sa fac in continuare.
Pffff.. nimic nu mai are sens din ce scriu.

Vreau sa o iau de la capat. Vreau sa pierd totul si sa castig totul. Vreau o clipa sa se opreasca totul si sa fac schimb de drumuri pentru ca drumul pe care merg acum nu este cel care ma duce unde trebuie. Vad in departare un alt drum, care ma poate duce cat mai aproape de ce imi doresc. E suficient de aproape cat sa simt mirosul schimbarii, al noului.

Portugal's Forests Losing Ability to Capture Carbon - IPS ipsnews.net

Portugal's Forests Losing Ability to Capture Carbon - IPS ipsnews.net

Crude Awakening

Push and pull

sa fie oare frica de necunoscut? cred ca usor usor am inventat frica de stabilitate si inclinatiile catre nesiguranta transformate in sport extrem cu care ne mandrim. de ce? pentru ca toti fac asta, pentru ca societatea ne-a indus aceste temeri si stil de viata? sa fie asta? nu.. tind sa cred ca nimeni nu este vinovat pentru ce se intampla in afara de noi.. dependenta isi are si ea un loc fruntas in acest proces de transformare la care luam cu totii parte fara sa facem nimic insa.. ne lasam dusi de val, dar de valu' care nu trebuie..
incercam sa reflectam asupra lucrurilor care ne implica si pe noi si nu reusim nimic..
oferim incredere si cu cat oferim mai multa cu cat pierdem mai multa incredere si in noi insine.. oferind totul si lasandu-ne prada riscurilor, ne pierdem identitatea si ne contopim cu persoana care primeste aceste daruri..
vino..pleaca...vino..pleaca... fa ce vreau eu, chiar daca nu stiu nici eu prea bine.. asteapa-ma sa ma hotarasc..
cu toate astea, prefer sa ma declar invinsa complet si sa astept .. sa ma las impinsa si chemata in acelasi timp.. sa ma las cucerita complet si sa risc sa pierd totul. de ce? pentru ca oferind totul nu mai am nimic de pierdut. pentru ca oferind totul castig din ce in ce mai mult.. mai multa liniste.. mai mult spatiu.. mai multa independenta..

fara nimic sunt totul..

Pentru prima oara prima oara

S-a gandit oare cineva la ideea de a face prima oara ceva pentru prima oara ever? Ce concept ciudat, dar cand simti ca incepi sa iti traiesti viata, parca totul il faci pentru prima oara, parca fiecare zi este prima zi. Departe de adevar? Aberez? Ma indoiesc.
Cei care nu cred, probabil ca nu traiesc nimic pentru prima oara. Totul devine o rutina in cel mai bun caz, fiecare moment se adauga la anteriorul si nimic nu este trait si degustat asa cum merita: totul se risipeste in trecut si in clipele ce or sa vina..
Nu simt nevoia sa dau sfaturi sau solutii, ci numai sa plasez undeva in atmosfera aceasta idee care se juca cu gandurile mele de ceva vreme.
Prima oara cand deschizi usa, prima oara cand mirosi o rosie, prima oara cand vezi soarele cum se strecoara pe geam in casa, prima oara cand vezi apa cum curge de la robinet, prima oara cand gasesti butonul de volum de la boxe, prima oara cand vezi o flacara, prima oara prima oara pentru toate..
Totul imi aduce aminte de descoperirile din perioada copilariei, de satisfactia descoperirii unui lucru crezut de mine nestiut de nimeni.. Ma face sa privesc ce e in jur cu mare interes si sa ma gandesc: e oara prima oara cand privesc ... ?
In cati dintre noi se mai aprinde scanteia explorarii?
Pentru mine totul este invaluit in "prima data" si pentru prima data ma duc sa descopar patul, perna si somnul..
Noapte buna..pentru prima oara..

I will turn the page ...